Termeni stomatologici

Inapoi

Abces - colectie purulenta, formata sub actiunea unor agenti microbieni;
Abces - infectie provocata de degradarea dintelui, de leziuni sau boli ale gingiei; colectie purulenta, formata sub actiunea unor agenti microbieni;
Ablatie - indepartarea unor lucrari protetice;
Abraziune - uzura suprafetelor dentare;
Acrilat - rasina acrilica macromoleculara;
Adeziune (adeziune sintetica compozita) - proces prin care materialul sintetic asemanator smaltului este lipit pe suprafata unui dinte, este modelat pana se ajunge la forma.
Adeziv - orice substanta care uneste sau creeaza aderenta intre doua sau mai multe suprafete.
Adrenalina - substanta anestezica loco-regionala care mareste concentratia locala prin incetinirea substantei anestezice ;
Afectiune a gingiei - afectiunile gingiilor sau afectiunile parodontale, se refera la infectia tesuturilor care inconjoara si sustin dintii. Este unul din factorii principali care duc la pierderea dintilor la adulti. Aproximativ trei din patru adulti cu o varsta de peste 35 de ani sunt afectati de o forma a bolilor gingiei.
Afta - afectiune a mucoasei bucale ce debuteaza cu o senzatie de prurit si prin spargere lasa locul unei mici ulceratii;
Albire a dintilor in cabinet - albirea dintilor este o metoda aplicata in cadrul unei clinici stomatologice si care de obicei necesita intre 30 si 60 de minute. Un agent oxidant va fi "aplicat" pe dinti. O lumina speciala este folosita la intervale de cinci minute pentru a activa agentul. Dupa tratamentele de albire, dintii ar putea dobandi sensibilitate.
Albire in etape - metoda utilizata pentru albirea unui dinte a carui culoare s-a inchis dupa tratamentul canalului radicular.
Alveola - cavitate osoasa in care sunt implantati dintii;
Alveolita - infectie localizata la nivelul alveolei de cauze multiple ;
Alveolita - inflamatie locala a alveolei dintelui, ce se manifesta dupa extractie, datorita infectiei sau lipsei coagularii;
Amalgam - material nefizionomic, utilizat in obturatii de durata, obtinut din amestecul mercurului cu diferite metale;
Amalgam - un material din argint sau mercur utilizat pentru obturatii.
Amprenta - copia negativa, fidela a unei regiuni anatomice, folosita pentru confectionarea lucrarilor fixe si mobile;
Analgezie - absenta senzatiei dureroase fara pierderea constiintei.
Anchiloza temporo - mandibulara-limitarea permanenta a miscarilor mandibulei, datorita organizarii unui tesut fibros ce duce la sudarea condilului la cavitatea glenoida ;
Anestezic - un medicament utilizat de medicul stomatolog pentru a elimina durerea localizata a pacientului in timpul anumitor interventii stomatologice.
Anestezie - introducerea in organism a unor substante care au proprietatea de a provoca disparitia sensibilitatii;
Anestezie locala - injectia administrata in cavitatea bucala pentru a amorti zonele unde este necesara o interventia a medicului stomatolog. 
Antiseptic - un agent care poate fi aplicat tesuturilor vii pentru distrugerea germenilor.
Apex - portiunea terminala a varfului radacinii dentare;
Apex - varful radacinii dintelui.
Arcada dentara - totalitatea dintilor implantati in alveolele osului maxilar si mandibular;
Aspirator - un dispozitiv pe care medicul stomatolog il utilizeaza pentru indepartarea salivei din cavitatea bucala.
Bont dentar - portiunea coronara a dintelui fara smalt, rezultata in urma slefuirii coronare pe toate fetele, pana la indepartarea unui strat dur, de 1-2 mm grosime;
Biopsie - procesul de indepartare a tesutului pentru a determina existenta patologiei.
Boala parodontala - proces inflamator al tesuturilor gingivale si/sau a membranei parodontale a dintilor care rezulta in adancirea fantei gingivale si care poate produce pungi parodontale sau duce la pierderea osului alveolar de sustinere.
Bont protetic - un dinte sau un implant utilizat pentru a sustine o proteza. O coroana utilizata ca element al unei punti dentare fixe.
Bresa edentata - zona rezultata prin pierderea de pe arcada a unuia sau a mai multi dinti;
Bruxism - scrasnirea sau strangerea din dinti, obisnuita indeosebi in timpul somnului.
Bruxism - strangerea violenta a arcadelor dentare prin contractarea puternica a muschilor ridicatori ai mandibulei sau involuntar, de regula in timpul somnului (scrasnirea dintilor);
Bruxomanie - strangerea si presarea mandibulei, maxilarului si dintilor in ocluziune centrala, asociata frecvent cu stresul psihologic si efortul fizic.
Cabinet dentar - incapere destinata exercitarii profesiei de stomatolog;
Calcifiere - proces biologic de depunere de saruri de calciu la nivelul structurilor dentare, prin amelogeneza, dentinogeneza, cementogeneza;
Calculus (tartru) - placa dura care se poate forma pe dintii neingrijiti sau inclinati, cunoscut si sub numele de „piatra”.
Cale falsa - traiect anormal, realizat accidental, in urma unui tratament dentar, cu freze sau ace de canal;
Calxyd - substanta biologic activa pe baza de saruri de calciu utilizata pentru coafaj pulpar si protejarea pulpei vii sub obturatie definitiva;
Camera pulpara - spatiul din interiorul coroanei dentare, cu peretii formati din dentina, in care se afla pulpa dentara;
Camp protetic - totalitate a tesuturilor cu care proteza vine in contact;
Canal - spatiul din interiorul radacinii unui dinte care contine tesut pulpar; pasajul care transmite vasele de sange si terminatiile nervoase, prin mandibula catre vasele care le conduc catre dinti.
Canal dentar - spatiu natural, alungit, situat in interiorul dintelui si care contine pulpa radiculara;
Canal radicular - canal care traverseaza radacina dintelui din camera pulpara pana la apex si contine pachetul vasculonervos;
Canin - cel mai puternic dinte monoradicular, facand parte din grupul dintilor frontali;
Capa - acoperire cu un strat subtire a portiunii coronare a dintelui, de obicei fara conformitate anatomica (poate fi utilizata ca reconstructie definitiva sau ca parte a unui procedeu de transfer).
Captusirea protezei - adaugarea unui material acrilic la suprafata mucozala a protezelor;
Carie - o carie inseamna distrugerea smaltului dintelui. Acestea apar atunci cand alimente care contin carbohidrati (glucide si amidon), ca de exemplu lapte, bauturi racoritoare, stafide, prajituri sau bomboane, raman printre dinti. Bacteriile care traiesc in cavitatea bucala se inmultesc in cimentul dentar si deterioreaza dintii.
Carie dentara - proces distructiv cronic, care evolueaza fara fenomene inflamatorii tipice, provocand necroza tesuturilor dentare dure si, in stadiul final, infectarea pulpei;
Cauterizare - metoda chirurgicala utilizata pentru distrugerea tesuturilor normale sau patologice, pentru a face hemostaza cu ajutorul unor agenti chimici sau fizici;
Cavitate - spatiu gol situat intr-o anumita regiune a corpului sau intr-un organ;
Celulita - inflamatie superficiala sau profunda a tesututului conjuctiv subcutanat, caracterizata prin impastarea difuza sau nodulara a acestui tesut;
Cement - tesut conector dur care acopera radacina dintelui.
Cement radicular- tesut dentar, ce acopera dentina radiculara de la colet pana la apex;
Cheie de culori - dispozitiv pe care sunt fxati dinti artificiali din portelan sau acrilat, cu ajutorul caruia se stabileste culoarea dintilor artificiali;
Chirurg specializat in chirurgie orala si maxilo-faciala - medic stomatolog specializat a carui practica se limiteaza la diagnosticarea, efectuarea de interventii chirurgicale si administrarea tratamentelor corespunzatoare bolilor, leziunilor, defectelor, diformitatilor si aspectelor estetice ale regiunii bucale si maxilo-faciale.
Chirurgie orala - indepartarea dintilor, reconstructia si tratamentul altor probleme orale, cum ar fi tumorile si fracturile.
Chiuretaj - interventie chirurgicala folosita pentru a razui, cu ajutorul unei chiurete, peretii din interiorul unei cavitati, pentru a indeparta unele neoformatii sau tesutul de granulatie, in scop diagnostic sau terapeutic;
Chlumski - substanta antiseptica, utilizata in tratamentul medicamentos al gangrenei pulpare;
Ciment - substanta utilizata pentru realizarea unei adeziuni puternice intre 2 suprafete;
Ciment - un tip special de adeziv utilizat pentru fixarea unei coroane. Actioneaza si ca izolant pentru a proteja terminatiile nervoase ale dintelui.
Cingulum - proeminenta situata in treimea gingivala a dintilor frontali;
Cleste - instrument pentru realizarea de extractii dentare, in ortodontie pentru cercuri pentru aparate ortodontice;
Clorura de zinc - substanta cu efect astringent, cicatrizant si antiseptic;
Coafaj direct - metoda biologic conservatoare, care consta in acoperirea pulpei dentare cu o substanta neiritanta, cu actiune antiseptica si antiinflamatoare, ce mentine in totalitate vitalitatea pulpei dentare;
Coafaj indirect - act terapeutic complex, prin care se asigura dezinfectarea plagii dentinare si obliterarea canaliculelor dentinare, protectia pulpei fata de agenti fizici si chimici, precum si stimularea mecanismelor de neodentinogeneza,ce se realizeaza prin aplicarea pe plaga dentinara a unui strat de material de coafaj;
Colet dentar - zona intermediara dintre coroana si radacina, unde are loc jonctiunea smalt-cement;
Compozit - un material pentru reconstructie dentara compus din elemente disparate sau separate (spre exemplu, rasina si particule de cuart).
Compozit de rasina - material de obturatie dentara colorat, pe baza de rasina si siliciu sau particule de portelan.
Consultatie - actul prin care medicul stomatolog stabileste diagnosticul si indicatiile de tratament ale afectiunilor buco-dentare, pe baza unui examen clinic pe care il materializeaza prin completarea fisei stomatologice;
Conturare cosmetica - redefinire a formei dintelui natural destinata a-l indrepta sau a-l face sa para mai tanar.
Coroana - o capa, acoperire sau restaurare din portelan sau metal menita sa inlocuiasca portiunea care lipseste din dinte (aceasta procedura poate corecta si ocluzia generala pentru dinti individuali sau inlocui dintii lipsa).
Coroana de extensie - interventie chirurgicala care implica expunerea unei suprafete mai mari a dintelui in scopul reconstructiei prin pozitionarea apicala a marginii gingivale si/sau indepartarea osului de sustinere.
Coroana de invelis - reconstructie constand in acoperirea sau inlocuirea unei parti importante sau a intregii coroane clinice a dintelui.
Coroana Jacket - lucrare protetica de acoperire fizionomica;
Coroana mixta - lucrare protetica alcatuita dintr-o parte metalica si una fizionomica;
Corp de punte - constructie protetica de inlocuire a dintilor lipsa, ce se fixeaza pe dintii naturali cu ajutorul a minim doua elemente de agregare;
Cosmetica dentara - ramura a stomatologiei dedicata artei si stiintei de a imbunatati dantura, aspectul general al acesteia si sanatatea orala.
Cracmente - zgomote sau pocnituri intraarticulare, percepute de medic la palpare in timpul miscarilor de dechidere/inchidere a gurii, ca urmare a diferitelor afectiuni ale articulatiei temporo-mandibulare;
Creasta dentara - proeminenta ce se inalta spre suprafata ocluzala a dintilor laterali sau pe suprafata palatinala si linguala a frontalilor superiori si inferiori;
Cuspizi - formatiuni ovalare ce se proiecteaza pe suprafetele ocluzale ale dintilor laterali si pe marginile incizale ale caninilor, ale caror forma si dimensiuni variaza de la un dinte la altul, ca si de la pacient la pacient;
Decapusonare - metoda chirurgicala folosita in excizia fibromucoasei ce acopera coroana molarului, pentru a crea posibilitatea continuarii si reusitei eruptiei;
Dantura permanenta - dantura cu un numar de treizeci si doi dinti care o inlocuieste pe cea a copilului, numita si dantura temporara. Cunoscuta si sub numele de dantura secundara.
Deglutitie - act fiziologic prin care bolul alimentar trece, reflex, din gura, prin esofag, in stomac;
Degradarea dintelui - distrugerea smaltului dintelui. Cariile apar cand alimentele care contin carbohidrati (glucide si amidon), cum ar fi laptele, bauturile racoritoare, ca de exemplu lapte, bauturi racoritoare, stafide, prajituri sau bomboane, raman pe dinti. Bacteriile care traiesc in cavitatea bucala se inmultesc pe baza acestor alimente, producand, ca rezultat, acizi. De-a lungul timpului, aceeasi acizi distrug smaltul dintelui, si, de aici, cariile.
Demineralizare - pierderea sau scaderea constituentilor minerali ai organismului;
Dentina - acea parte a dintelui care se afla sub smalt si ciment.
Dentina - stratul cel mai gros din structura dintelui, aflat sub smalt;
Dentitie - proces de formare si aparitie a dintilor la om;
Dentitie primara - cunoscuti si sub denumirea de "dinti de lapte" sau dantura temporara.
Detartraj - indepartarea placii, a tartrului si a petelor de pe dinti.
Detartraj - metode terapeutica, prin care se indeparteaza depozitele de tartru supra si subgingival de pe dinti si de pe lucrari protetice;
Detartraj subgingival - indepartarea tartrului si placii de pe dinte, sub linia gingiilor.
Detartraj supra-gingival - indepartarea tartrului si a placii de pe dinte, deasupra liniei gingiilor.
Diastema - dizarmonie dento-alveolara cu spatier interdentara, caracterizata prin existenta unui spatiu de 2-10 mm intre cei doi incisivi centrali superiori;
Diga - foaie de cauciuc foarte subtire, care se perforeaza si se aplica la coletul dintelui in vederea realizarii sterile a campului operator;
Dinte - element complex al aparatului masticator, a carui actiune este dependenta de forta musculara;
Dispozitiv protector - un dispozitiv de imbracare aplicat pe dinti pentru a impiedica degradarea. Este utilizat in mod special pentru copii.
Distal - situat in spatele arcadei dentare (sau mai departe de lina mediana).
Distalizare - tendinta de deplasare a dintilor in sens orizontal;
Distantator - un dispozitiv dentar prin care se umple spatiul ramas liber prin pierderea unuia sau a mai multor dinti si care impiedica mobilitatea altor dinti. Utilizat indeosebi in tratamentele ortodontice si pediatrice.
Dmd sau debridare - indepartarea placii si tartrului sub-gingival sau supra-gingival care obstructioneaza capacitatea de a realiza o evaluare; indepartarea tesutului contuzionat sau devitalizat de la suprafata unei leziuni.
Durere - sistem de alarma, pe care organismul il declanseaza in legatura cu producerea unui proces patologic;
Ectopie - eruptia unui dinte in afara pozitiei lui normale pe arcada alveolara;
Echilibrare - reconturarea suprafetelor ocluzate ale dintilor pentru a ajunge la un contact armonios intre dintii superiori si cei inferiori; cunoscuta si sub numele de compensare ocluzala.
Edem Quincke - accident alergic produs in urma anesteziei loco-regionale, manifestat prin edem difuz al fetei, cu tumefactii accentuate ale pleoapelor si buzelor;
Edentatie - stare fizio-patologica, ce se caracterizeaza prin pierderea de la 1-16 dinti pe o arcada dentara;
Egresiune dentara - fenomen de eruptie dentara pe arcada cu depasirea planului de ocluzie, determinat de lipsa dintelui antagonist sau de infectia dintelui care egreseaza;
Electrocauter - instrument ce serveste la electrocauterizarea unor plagi bucale;
Elevator - instrument folosit pentru extractii dentare si ale resturilor radiculare, precum si in sectionarea ligamentului circular alveolo-dentar;
Endodont - un stomatolog specializat care se limiteaza in practica doar la tratarea afectiunilor si leziunilor pulpei si a partilor organice asociate.
Endodontie - ramura a stomatologiei care trateaza leziuni sau afectiuni ale pulpei sau nervilor dintelui.
Eruptie dentara - fenomen fiziologic prin care dintii migreaza, pe masura formarii lor, traversand osul si fibromucoasa gingivala, exteriorizandu-se pe procesul alveolar, in cavitatea bucala; Eugenat de zinc - material de obturatie de baza a cavitatilor, in combaterea hiperesteziei dentinare si ca material de obturatie radiculara;
Evaluare (orala comprehensiva) - utilizata in general de un stomatolog generalist si/sau specialist pentru a evalua un pacient in mod comprehensiv. Este o evaluare foarte detaliata si implica si analiza tesuturilor moi si dure extraorale si intraorale
Evaluare (orala detaliata si vasta) - problema - centrata, prin raport - o problema detaliata si vasta - evaluare centrata presupune diagnostic detaliat si metode cognitive bazate pe concluziile unei evaluari orale comprehensive.
Evaluare (orala limitata) - problema determinata - o evaluare sau re-evaluare limitata la o problema de sanatate orala specifica. Aceasta poate presupune interpretarea informatiilor reunite in urma metodelor de diagnosticare suplimentare.
Extirpare devitala - metoda chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa dentara in totalitate, dupa insensibilizarea ei cu mijloace chimice;
Extirpare vitala - metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa dentara prin anestezie;
Extractie - interventie de necesitate, care consta in indepartarea unui dinte bolnav, care provoaca si intretine procese patologice locale, regionale si generale, ce nu pot fi rezolvate prin tratamente conservatoare;
Fateta - constructie protetica ce reconstituie partea vizibila a dintelui artificial, avand forma si culoarea dintelui natural;
Fateta - un material compozit din plastic, portelan sau ceramica utilizat pentru cresterea gradului de atractivitate a unui dinte patat sau degradat.
Fatete de portelan - fatete foarte subtiri, facute special din portelan, cu priza pe dinti (fatetele sunt deosebit de utile pentru reconstructia dintilor degradati, fracturati sau fisurati).
Fir de matase - mijloc secundar de igiena bucala, ce urmareste indepartarea resturilor alimentare din spatiile interdentare, fara lezarea parodontiului marginal;
Fistula - canal format accidental sau operator, care comunica cu o glanda sau o cavitate si dreneaza secretiile acestora;
Fisuri dentare - sparturi ale smaltului sau smalt plus dentina, fara pierdere de substanta, dificil de diagnosticat;
Fluor - element chimic folosit in cresterea rezistentei dentare;
Fluoroprofilaxie - metoda terapeutica prin care se urmareste cresterea rezistentei dentare fata de agentii cariogeni prin administrarea de fluor;
Fonatie - functie a aparatului dento-maxilar cu rol important in dezvoltarea lui;
Foveola - o zona cu scobituri aflata la suprafata unui dinte, de obicei in punctul de intersectie al fantelor dentare.
Fractura dentara - leziune a smaltului, dentinei, cementului, in care portiuni din dinte sunt desprinse si pot interesa uneori pulpa coronara sau radiculara;
Fracturi mandibulare - leziuni cu intreruperea continuitatii osului mandibular, produse de agresiuni, accidente,etc;
Fren - fibre musculare acoperite de o membrana mucoasa care uneste obrazul, buzele si/sau limba cu mucoasa dentara adiacenta.
Frenectomie - metode chirurgicala de corectare a frenurilor labiale hipertrofice, ingrosate, ce consta dintr-o incizie eliptica de o parte si de alta, excizandu-se portiunea ingrosata, in vreme ce marginile plagii se sutureaza;
Frenoplastie - metoda chirurgicala de corectare plastica a frenurilor linguale si labiale foarte scurte;
Frenotomie - metoda chirurgicala de corectare a frenurilor scurte si subtiri;
Freze dentare- instrumente ce devin active prin rotatii, folosite in scopul abrazarii, taierii substantei dure dentare, etc;
Fronda mentoniera - aparat pentru imobilizarea fracturilor mandibulei, folosit in toate formele de fracturi;
Fuloar - instrument metalic, utilizat pentru obturarea cavitatilor dentare;
Ganglion - grup de celule nervoase situate in afara creierului si a maduvei;
Gangrena - proces septic localizat in tesuturi pulpare cu vitalitate pierduta in care are loc descompunerea tesuturilor sub influenta germenilor bacterieni;
Gingia - tesutul moale care acopera osul mandibular.
Gingie - parte componenta a parodontiului de invelis, ce acopera osul alveolar care inconjoara coletul dintelui;
Gingivectomie - extirparea sau indepartarea gingiei.
Gingivita - gingivita reprezinta stadiul timpuriu al unei afectiuni a gingiei, prin care gingiile devin rosii, umflate si sangereaza cu usurinta. In acest stadiu, afectiunea gingiilor este inca reversibila si poate fi eliminata, in general, prin periaj zilnic si curatare cu ata dentara.
Gingivite - modificari inflamatorii limitate initial la mucoasa gingivala, fara cuprinderea ligamentului alveolare;
Gingivoplastie - interventie chirurgicala prin care se recontureaza gingia pentru a crea o forma normala, functionala.
Glanda salivara - masa de tesut cu rol de secretie a salivei la nivelul cavitatii bucale;
Gume de lustruit (polipant) - instrumente rotative, folosite pentru lustruirea directa in cavitatea bucala a lucrarilor protetice, a suprafetelor de smalt dupa detartraj;
Gutiera - constructie protetica, ce acopera un grup de dinti vecini pe fata lor vestibulara, ocluzala si orala, cu rol de imobilizare a fracturilor mandibulare sau are rol in albire dentara;
Gutiera nocturna - un aparat dentar purtat noaptea pentru a preveni bruxismul. Utilizata adesea pentru tratarea atm.
Halistereza - proces reversibil de demineralizare osoasa, localizat la nivelul cavitatii bucale, in special la nivelul osului alveolar;
Halena - halena este termenul stiintific pentru respiratia urat mirositoare. Aceasta poate fi cauzata de multi factori, printre care se numara alimentele mirositoare, degradarea dintilor, afectiuni parodontale, senzatia continua de gura uscata, utilizarea produselor pe baza de tutun, infectii ale sinusurilor sau respiratorii.
Hartie de articulatie - material utilizat in depistarea obstacolelor ocluzale prin interpunerea ei intre cele doua arcade;
Hemisectiune - separare chirurgicala a unui dinte cu radacini multiple astfel incat o radacina si/sau partea superioara a coroanei sa poata fi indepartata pe cale chirurgicala.
Hemostaza - oprirea unei hemoragii postextractionale;
Herpes - eruptie veziculara, cu sediu, de predilectie, in zonele de trecere dintre mucoasa si tegument: buze, comisura bucala, nari, pleoape;
Hidroxid de calciu - substanta biologic activa, utilizata in coafajele directe, in deschiderea accidentala a camerei pulpare, ce are rol de a mentine neodentinogeneza;
Hiperemie preinflamatorie - faza incipienta a inflamatiei pulpare, care are simptomatologie proprie si necesita metode particulare de tratament;
Hiperestezie - fenomen dureros produs pe baza modificarilor metabolice, biochimice, etc;
Implant dentar - metoda ce consta in introducerea intr-o alveola naturala sau creata chirurgical a unui dispozitiv, pe care se fixeaza o coroana artificiala;
Igienist dentar - persoana specializata in curatarea dintilor prin indepartarea placii, a tartrului si a afectiunilor tesutului gingivale. Aceasta recomanda pacientului metodele adecvate pentru stabilirea unui program de igiena orala corespunzatoare.
Imobilizare dentara - metode ce consta in consolidarea dintilor parodontotici intr-un bloc pluridentar, capabil sa se opuna functional fortelor nocive;
Implant dentar - un implant dentar atasat permanent pe mandibula sau maxilar care inlocuieste dintele sau dintii lipsa.
Incisivi - dinti cu coroana in forma de lopata, asezati in partea anterioara a arcadei dentare, cu rol in taierea alimentelor;
Incizie - sectionare chirurgicala a tesuturilor cu bisturiul sau cu alt instrument taios;
Incluzie dentara - anomalie dento-maxilara, caracterizata prin ramanerea dintilor in profunzimea osului alveolar dupa trecerea termenului de eruptie, fara tendinta de a erupe;
Incluzie dentara - un dinte nedezvoltat sau dezvoltat partial care este pozitionat in directia unui alt dinte, a osului sau a tesutului moale, ceea ce face ca dezvoltarea sa sa fie putin probabila.
Inel de cauciuc- un disc subtire de cauciuc aplicat pe dantura pentru a controla umezeala in timpul interventiilor stomatologice.
Inervatie - distributia unui nerv intr-un organ sau tesut;
Infectie - stare patologica a organismului, cauzata de patrunderea si dezvoltarea in interiorul acestuia a unui agent patogen;
Inflamatie pulpara - totalitatea reactiilor si proceselor cu caracter de adaptare, care se dezvolta in pulpa, intr-o succesiune de faze, ca urmare a actiunii unui agent patogen;
Inlay- obturatie din portelan, rasina sau aur (preparata pentru a se potrivi unei cavitati pregatite) cimentata sau atasata prin adeziune, pentru a ajuta la reconstructia unui dinte degradat sau fracturat.
Insertie - fixarea unui organ sau a unei parti de organ pe un alt corp, de obicei mai rezistent;
Iodoform - slab antiseptic in stare cristalina introdus ca atare in plagile post-extractionale, sub forma de masa;
Ionomer de sticla - ciment polialchenoic de sticla: material care in stadiu solid, pudra, elibereaza fluor - contine pudra de sticla aluminosilicata. Materialul este translucid si poate fi utilizat pentru obturatie, pentru aliniere sau ca agent adeziv.
Leucoplazie - leziune a mucoasei bucale cu potential de malignizare, favorizata de factori iritativi(alcool, tutun,etc,);
Lidocaina (xilina) - anestezic local, cu efect rapid si de durata.Se poate utiliza si in amestec cu adrenalina;
Lingual - care apartine sau se refera la limba.
Linia mediana - o linie verticala imaginara care divide fata in doua parti egale.
Lipoame - formatiuni tumorale beligne, alcatuite din tesut adipos;
Luxatia dentara - accident produs in timpul actelor stomatologice, prin utilizarea defectuoasa a instrumentarului dentar determinand dislocarea dintelui din alveola sa, prin ruperea ligamentelor alveolo-dentare;
Luxatia mandibulei - accident produs de obicei la pacientii cu laxitate capsulo-articulara accentuata, in timpul extractiei dintilor;
Mandibula - os mobil, in forma de potcoava;
Mandibula - os inferior al cavitatii bucale.
Masticatie - activitate fiziologica, factor principal in formarea si evolutia ocluziei in plan mezio-distal;
Matase dentara - ata subtire, de nailon, cerata sau nu, care se introduce printre dinti pentru a indeparta resturile alimentare si placa bacteriana.
Materiale compozite - materiale de obturatie definitiva, cu aspect fizionomic, ce prezinta o buna stabilitate a culorii in timp;
Materiale de amprenta - produse ce reproduc fidel amanuntele campului protetic;
Matrice dentara - sistem ce ajuta medicul in refacerea conturului dintelui cu materiale de obturati definitiva;
Maxilar - osul superior al cavitatii bucale.
Maxilar superior - principalul os in jurul caruia se situeaza cele 12 oase neurale;
Membrana mucoasa - linie interioara a cavitatii bucale, precum si a altor canale si cavitati ale organismului; denumita si "mucoasa".
Menton - proeminenta osoasa anterioara, mediana, rotunjita, a mandibulei;
Mezializare - migrare spre linia mediana a dintilor situati distal fata de dintele care a fost extras si care tind sa ocupe spatiul ramas liber;
Migrare dentara - deplasare a dintelui in diferite circumstante;
Mobilitate - proprietate de a se misca;
Molar - dinte situat posterior fata de premolari (cu radacina dubla) pe fiecare os al cavitatii bucale; dinti cu coroane mari si suprafete largi de masticatie.
Mulaj - o reproducere fabricata a fetei care poate fi din ceara sau ghips.
Mulaj pentru diagnosticare - amprenta dentara si a tesuturilor adiacente; utilizat si cu sensul de mulaj de studiu.
Nanism dentar - distrofie dentara caracterizata prin dinti prea mici, cu forma normala sau modificata;
Neoplasm - proces patologic de formare a unui tesut nou, tumoral;
Nevralgie - durere de- a lungul unui trunchi nervos;
Novocaina - o denumire generica pentru diferite tipuri de anestezice utilizate ca injectie in dantura, printre care se numara xylocaina, lidocaina sau novocaina. Vezi anestezice locale.
Ocluzie- raport static sau dinamic intre arcadele dentare, indiferent de rapoartele mandibulo-craniene;
Obturatie - un termen laic utilizat pentru resconstructia structurii unui dinte pierdut utilizand materiale cum ar fi metale, aliaje, plastic sau ciment.
Obturatie de baza cu ciment - material utilizat sub o obturatie pentru a inlocui structura pierduta a dintelui.
Obturatie retrograda - o metoda de inchidere a canalului radicular pregatindu-l si obturandu-l de la apexul radacinii.
Ocluzie pulpara indirecta - un procedeu prin care pulpa expusa aproape in totalitate este ocluzata cu un material protector pentru a o proteja de leziuni ulterioare si pentru a sustine vindecarea si reconstructia prin intermediul formarii de dentina secundara.
Odontalgie - durere de origine dentara, cu cauze diferite;
Onlay - o reconstructie efectuata in exteriorul cavitatii bucale care inlocuieste varful cuspidian al dintelui, care este indepartat; onlay-urile metalice au un design intracoronar, in timp ce onlay-urile de rasina este posibil sa nu dispuna de un design intracoronar.
Ortodont - medic stomatolog specialist a carui practica se rezuma la detectia si tratarea malocluziunii dintilor si a structurilor adiacente acestora.
Ortodontie - operatie de indreptare a dintilor;
Osteita - leziune a tesutului osos propriu-zis, de natura infectioasa ;
Paloare - semn clinic de orientare spre anemie;
Palat - tesuturile moi si dure care formeaza partea superioara a cavitatii bucale care separa cavitatea bucala de cea nazala.
Pansament - material protector;
Pansament al tesutului - material care urmeaza a fi amplasat in contact cu tesutul, pentru perioada limitata de timp, in scopul sprijinirii pe perioada vindecarii.
Paradontolog - un medic stomatolog specialist a carui practica este limitata la tratarea afectiunilor tesuturilor de sustinere si adiacente dintilor.
Parodontal - care apartine tesuturilor de sustinere a dintilor.
Parodontita - inflamarea si pierderea tesutului conector al structurii de sustinere si adiacente dintelui, caracterizata de mobilitate dentara.
Parodontiu de invelis - fibromucoasa bucala, care acopera osul alveolar si inconjoara coletul dintelui, cu rol in formarea santului gingival si a ligamentelor supra alveolare;
Parodontiu marginal - complex de tesuturi care asigura fixarea dintelui in structurile maxilarului;
Parodontoza - forma distrofica degenerativa a parodontopatiilor marginale cronice, fara fenomene inflamatorii;
Parotidita - inflamatie a glandei parotide;
Pasta de dinti - substanta complexa avand rolul de a curati suprafetele dentare, atat prin actiunea abraziva, cat si prin actiunea detergenta;
Patologie orala - ramura specializata a stomatologiei si patologiei care studiaza recunoasterea, diagnosticarea, investigarea si tratarea bolilor cavitatii bucale, a oaselor cavitatii bucale si a structurilor adiacente.
Pedodont - un medic stomatolog specialist a carui practica este tratarea copiilor de la nastere pana la varsta adolescentei.
Pedodontie - stiinta care se ocupa cu dezvoltarea ontogenetica a dintilor si cu principalele boli ale acestora;
Pensa - instrument metalic format din doua brate articulate, de diferite dimensiuni si forme;
Percutie - metoda de explorare clinica, constand in producerea unor sunete lovind fie cu degetele, fie prin intermediul unui instrument special o regiune a corpului, pentru a obtine date asupra starii organelor subiacente;
Periapical - zona din jurul capatului radacinii dintelui.
Pericoronar - zona din jurul coroanei unui dinte.
Pericoronarita - complicatie a accidentului de eruptie a molarului de minte;
Pericoronarita - o inflamatie a tesutului gingival din jurul coroanei dintelui, de obicei la nivelul celui de-al treilea molar.
Perie de dinti - instrument principal de curatire artificiala a dintilor;
Piese dentare - instrumente montate la unitul dentar, cu rol de a transmite energia mecanica produsa de o sursa oarecare catre instrumentul rotativ;
Pivot - o tija alungita, metalica, aplicata si cimentata in interiorul canalului radicular pregatit, avand rol de sustinere si retinere a materialului de restaurare si /sau a reconstructiei coroanei.
Placa - o substanta moale, lipicioasa, care se acumuleaza pe suprafata dintilor si care este compusa, in general, din bacterii si derivati bacterieni.
Placa bacteriana - componenta bacteriana care adera de dinti si necesita sa fie indepartata;
Plaga dentinara - leziune rezultata in urma actului chirurgical;
Plaga postextractionala - leziune rezultata in urma extractiei;
Plan de tratament - o lista cu lucrarile pe care stomatologul le propune unui pacient pe baza rezultatelor radiologiei dentare, a examinarii si diagnosticarii. Adesea, se prezinta mai multe planuri de tratament.
Portelan - material din ceramica, cu coloratura asemanatoare dintelui care fuzioneaza la temperaturi ridicate formand o substanta dura, similara smaltului.
Produse de curatare inter-dentara - alternativa la matasea dentara. Aceste produse includ perii sau betisoare. Daca utilizati produse de curatare individuale, intrebati-va medicul stomatolog cum sa le utilizati corespunzator pentru a evita leziunile gingivale.
Profilaxie dentara - procedura referitoare la detartraj si lustruire cu scopul de a indeparta placa bacteriana coronara, tartrul si petele.
Protetician - un medic stomatolog specialist a carui practica este reconstructia danturii naturale si/sau inlocuirea dintilor lipsa cu substituti artificiali.
Proteza dentara - corp fizic confectionat dintr-o serie de materiale, dupa indicatiile medicului, cu scopul de a restaura morfofunctional tesuturile dentare;
Proteza dentara - orice dispozitiv sau aparat care inlocuieste unul sau mai multi dinti si/sau, daca este necesar, structurile asociate (acesta este un termen foarte general care include coroanele de sustinere si inlay-urile/onlay-uile de sustinere, puntile dentare, protezele dentare, obturatiile, protezele gingivale). Proteze permanente - o proteza care poate fi folosita pentru o perioada indelungata de timp.
Pulpa dentara - tesut conjuctiv lax, situat in camera pulpara si canalul radicular;
Pulpite - inflamatii pulpare ce se desfasoara in pulpa intr-o succesiune de faze, ca urmare a actiunii unui agent patogen;
Pulpotomie - indepartarea pe cale chirurgicala a unei portiuni a pulpei in scopul mentinerii vitalitatii pulpei ramase prin intermediul unui pansament corespunzator; amputare pulpara.
Punte dentara pe baza de rasina - punte dentara din metal foarte subtire sau din fibra de sticla care nu necesita reducerea dintelui de sustinere, sau o necesita, dar in proportie mult mai redusa.
Rebazare - metoda prin care se adauga un strat de acrilat seilor protetice sau bazelor protetice, fara a modifica arcada dentara;
Radacina - partea anatomica a dintelui care este acoperit de ciment si care este localizata in alveola, unde este atasata de aparatul parodontal; sectiune radiculara a radacinii.
Radiografie cefalometrica - un film radiografic utilizat in studiul stiintific al masuratorilor legate de cap si puncte de referinta specifice.
Radiografie panoramica - o radiografie extraorala care include mandibula si maxilarul pe un singur film.
Radiografie periapicala - o radiografie efectuata prin plasarea intraorala a filmului pentru a se putea observa apexul dintelui.
Reabilitare orala complexa - reconstructie dentara profunda care implica sase sau mai multe elemente de coroane si/sau punti dentare in cadrul aceluiasi plan de tratament. Utilizand coroane complete si/sau punti dentare fixe cimentate, stomatologul dumneavoastra va reconstrui dintii naturali, inclusiv obturatiile.
Rebazare - procesul de refacere a suprafetei tesutului lateral al protezei dentare cu alt material de baza.
Reconstructie - orice material sau dispozitiv utilizat pentru inlocuirea structurii dintilor pierduti (obturatie, coroana) sau pentru inlocuirea unuia sau a mai multor dinti pierduti (punti, proteze dentare, complete sau partiale).
Reconstructie de baza - procesul de readaptare a protezei dentare prin inlocuirea materialului bazal.
Retragerea gingiilor - o afectiune caracterizata de pierderea anormala de tesut gingival datorita infectiei sau a pierderii de tesut osos.
Roentgenterapie - metoda terapeutica de tratament, cu ajutorul agentilor fizici a unor diverse afectiuni;
Sablon de ocluzie - piesa protetica intermediara;
Sialoza - alterarea parenchimului glandei salivare;
Sindesmotomie - manopera prin care se sectioneaza ligamentul circular al dintelui;
Sindromul atm – o afectiune asociata cu articulatia mandibulei. Adesea este cauzata de alinierea incorecta sau de inegalitatea dintre dimensiunile maxilarului si ale mandibulei.
Sinus maxilar - cavitate pneumatica situata in interiorul corpului osului maxilar;
Slefuire selectiva - metoda prin care se urmareste abrazarea artificiala a dintilor, in cazul in care abrazura fiziologica lipseste sau este insuficienta;
Smalt – partea dura, calcifiata (mineralizata) a dintelui, care acopera coroana. Smaltul este substanta cea mai dura din organism.
Smalt - strat puternic mineralizat ce acopera intreaga coroana a dintelui;
Sonda dentara - instrument din oteluri inoxidabile necesar examenului stomatologic;
Spatula dentara - instrument folosit la prepararea diferitelor materiale de obturatie provizorie sau definitiva;
Stifturi parapulpare - sisteme speciale de retentie;
Stomatita – inflamarea membranei cavitatii bucale.
Stomatite - inflamatii localizate pe portiuni mai mari ale mucoasei bucale, in mai multe zone topografice ale acestuia;
Stomatologie - ramura a medicinei care se ocupa cu studiul bolilor cavitatii bucale si ale anexelor ei, in special ale dintilor;
Stomatologie preventiva – educatia si tratamentul dedicate si care se ocupa de prevenirea dezvoltarii afectiunilor dentare.
Tartru dentar - formatiuni organo-minerale depozitate pe suprafetele dintilor si pe alte suprafete solide din cavitatea bucala;
Tartru - placa dura care se poate forma pe dintii neingrijiti sau inclinati, cunoscut si sub numele de "piatra".
Telescopare - fenomen de mentinere a protezei partiale prin frictiunea ce are loc intre doua suprafete metalice;
Temporar - preparat sau procedeu temporar sau utilizat pentru o perioada limitata de timp; o solutie temporara sau interimara; de obicei, se refera la o proteza sau la reconstructia unui singur dinte.
Tratament de canal radicular - este utilizat pentru determinarea cauzei si pentru tratarea problemelor legate de miezul moale al dintelui, pulpa dentara. Este o metoda de salvare a dintelui si poate presupune intre una si trei consultatii, timp in care pulpa afectata este indepartata, iar camera pulpara si canalul radicular ale dintelui sunt ulterior curatate si inchise.
Tratament de mentinere parodontal - terapie destinata sa mentina starea de sanatate a paradontiului.
Trema - dizarmonie dentoalveolara cu spatiere interdentara , intre dintii superiori sau intre dintii inferiori(exceptie fac centralii superiori);
Trismus - abilitate restrictiva de deschidere a cavitatii bucale, in general datorata inflamarii sau fibrozei musculaturii responsabila de masticatie.
Trismus - contractura reflex pasagera o muschilor ridicatori ai mandibulei;
Ulceratie - solutie de continuitate intr-un tesut pavimentos sau la mucoase;
Ultrasunete - vibratii mecanice utile in detartraj;
Unghi incizal – unul dintre unghiurile formate de articulatia dintre suprafata incizala si meziala sau distala cu un dinte anterior; denumite unghiuri mezial si, respectiv, distal.
Unghi liniar – un unghi format de articularea a doua planuri; termen utilizat pentru a desemna articularea a doua suprafete ale dintelui, sau a doi pereti ai dintelui.
Unilateral – cu o singura fateta; care apartine sau afecteaza un singur aspect.
Unit dentar - aparat cu echipament adecvat utilizat in tratamentele stomatologice;
Vezicule - leziuni elementare ce apar in diverse afectiuni;
Varf cuspidian – partea /partile protuberante ale suprafetei de masticatie a unui dinte.
Vestibuloplastie – oricare dintr-o serie de proceduri chirurgicale destinate sa mareasca inaltimea marginilor alveolare.
Walkhoff - substanta antiseptica utilizata in tratamentul medicamentos al afectiunilor pulpare;
Xerocheilie - uscaciune a buzelor;
Xerostomie – scaderea secretiei salivare care produce o senzatie de uscat si uneori de usturime la nivelul mucoasei bucale si /sau a cariilor cervicale.
Xerostomie - sindrom de gura uscata;